!!!Important!!!

Acest blog reprezintă strict părerile mele.
Orice asociere între numele meu și documentele oficiale legate de ora de Religie (lecții, fișe, manuale, programe școlare etc) sau cu acțiunile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale Arhiepiscopiei Timișoarei ori ale Școlii Gimnaziale Satchinez nu-și are menirea. Aceste instituții nu pot fi responsabile pentru postările mele și nici trase la răspundere!
Unele din materiale de pe blog (filme și cărți) sunt descărcate de pe internet (Scribd sau alte site-uri) și au caracter informațional.
Oricine este liber să preia de blog orice informație!

sâmbătă, 4 februarie 2017

Metoda K-W-L (Know – Want to know – Learned) (Știu – Vreau să știu - Am învățat)

Metoda K-W-L (Know – Want to know – Learned)
(Știu – Vreau să știu - Am învățat)


            Definiție: K-W-L este metoda utilizată în vederea valorificării cunoștințelor și experiențelor anterioare ale elevilor, în vederea optimizării învățării.
Etape în utilizarea metodei
1.      Profesorul anunță tema care urmează să fie supusă dezbaterii, iar apoi realizează pe
tablă un tabel în care va nota: ceea ce știu deja elevii, ceea ce doresc să știe, iar la sfârșitul activității, ceea ce au învățat despre subiectul aflat în discuție.
Știu/cred că știu
Vreau să știu
Am învățat



2.      Elevii notează pe o fișă, individual sau în perechi, ideile pe care le cunosc referitor
la tema propusă, precum și ceea ce doresc să știe.
3.      Ideile notate pe fișe de către elei vor fi discutate cu întreaga clasă, iar cele care sunt
acceptate de către întreg colectivul sunt scrise în tabel.
4.      Neclaritățile/ așteptările elevilor, identificate pe baza discuțiilor, vor fi scrise în co-
loana a doua a tabelului.
5.      Se realizează transmiterea cunoștințelor/ se analizează materialele complementare
(casete video, articole din ziar etc.) în vederea clarificării problemelor necunoscute sau neînțelese de elevi,
6.      Elementele noi, desprinse în urma discuțiilor, vor fi trecute în coloana a treia.
Această etapă presupune comunicarea noilor cunoștințe, dar și compararea acestora u noțiunile studiate anterior și cu expectanțele elevilor, exprimate în primele două coloane. Pot fi puse următoarele întrebări: Care sunt noile cunoștințe dobândite? Cum răspund acestea la întrebările inițiale? Care întrebări au rămas fără răspuns? Există răspunsuri pentru care nu am formulat întrebări? Ce ați dori să aflați în plus despre acest subiect?
Aspecte legate de utilizarea metodei
Este important ca fiecare elev să aibă posibilitatea de a-și expune punctul de vedere, pe parcursul discuțiilor.
În măsura în care anumite întrebări ele elevilor nu-și găsesc răspuns pe parcursul activității, profesorul va reveni în activitățile (orele) următoare la fiecare dintre acestea.
Este necesar să se realizeze o cât mai bună legătură între ceea ce elevii cunosc deja din lecțiile anterioare, ceea ce-și doresc să cunoască și nivelul de cunoaștere atins de ei la finalul lecției[1].


[1] Dorin Opriș, Monica Opriș, Metode active de predare-învățare, ed. Sf. Mina, Iași, 2008, pp. 112-113.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...