!!!Important!!!

Acest blog reprezintă strict părerile mele.
Orice asociere între numele meu și documentele oficiale legate de ora de Religie (lecții, fișe, manuale, programe școlare etc) sau cu acțiunile oficiale ale Bisericii Ortodoxe Române sau ale Arhiepiscopiei Timișoarei ori ale Școlii Gimnaziale Satchinez nu-și are menirea. Aceste instituții nu pot fi responsabile pentru postările mele și nici trase la răspundere!
Unele din materiale de pe blog (filme și cărți) sunt descărcate de pe internet (Scribd sau alte site-uri) și au caracter informațional.
Oricine este liber să preia de blog orice informație!

sâmbătă, 3 februarie 2018

Căci noi (profesorii, educatorii), „dăm sfaturi, cerem de la copii, dar noi nu facem ceea ce la cere”, spune Cuviosul Paisie Top 8 sfaturi de la mama Sica (Profesoara Anastasia Popescu) pentru ora de religie

Căci noi (profesorii, educatorii), „dăm sfaturi, cerem de la copii, dar noi nu facem ceea ce la cere”, spune Cuviosul Paisie



Top 8 sfaturi de la mama Sica (Profesoara Anastasia Popescu)
pentru ora de religie

1.      Pentru ca o lecție să-și atingă scopul, profesorul să nu intre la clasă fără lecția bine pregătită, având, pe lângă planul lecției, materialul respectiv: vederi, lecturi potrivite lecției pe care o predă, de est posibil, diapozitive cu viața Mântuitorului, hărți necesare ale Locurilor Sfinte. Lecția, pe lângă interesul dezvoltării intelectuale, trebuie să urmărească și ca educația religioasă să meargă în același pas cu lecțiile învățate în orele de religie, mai ales prin punerea în practică a celor învățate.
2.      Educatorul, profesorul de religie trebuie să fie pildă vie pentru elevii ce-l ascultă, ca și pentru părinți, căci noi (profesorii, educatorii), „dăm sfaturi, cerem de la copii, dar noi nu facem ceea ce la cere”, spune Cuviosul Paisie. Căci prin acești copii încredințați nouă spre educare, educăm întreaga societate.
3.      Ținuta să fie decentă, neuitând că noi Îl reprezentăm pe Mântuitorul, propovăduind cuvântul Lui.
4.      De la începutul anului, clasa nouă trebuie pregătită asupra disciplinei (ce nu pot cere ei de la noi și ce putem cere noi de la ei) și a deprinderilor religioase.
5.      Se va merge la biserică în grupuri mai mici, iar după terminarea slujbei este bine a le explica, chiar în sfânta biserică, iconografia și momentele importante din slujba la care au luat parte.
6.      Dacă în orașul în care avem catedra se găsesc biserici ce au sfinte moaște, este bine de a le explica elevilor viața sfântului respectiv.
7.      De o mare importanță este pregătirea elevilor de a merge să se împărtășească. Pentru această sfântă și mare Taină trebuie să vorbim despre Taina Spovedaniei și a Împărtășaniei; de asemenea, trebuie să la vorbim despre post, rugăciune. Este de dorit ca, atunci când merge cu elevii la Sfânta Împărtășaniei, și profesorul să se împărtășească cu ei. Acest exemplu le va întări și mai mult sentimentul că tot ceea ce noi le cerem lor, facem în primul rând noi.
8.      Pentru a le întări credința, sunt foarte necesare excursiile la mănăstiri. Aceste locașuri adăpostesc nu numai pe doritorii de a-și închina întreaga viață lui Dumnezeu, ci adăpostesc familiile domnitorilor, cu averea lor, cronicile, pomelnicele, odoarele de cult, diferite documente. Pe toate acestea mărturii s-a putut întemeia adevărata istorie a neamului nostru. Apoi, tot datorită arhivelor, documentelor, pomelnicelor, adnotărilor de pe marginile cărților de cult, ca și Sinodicolelor, s-a putut scrie istoria țării și a neamului nostru. Să nu se uite a le spune elevilor că în tindele mănăstirilor și ale bisericilor au luat ființă primele școli. Tot pe lângă mănăstiri erau bolnițele – spitalele de azi; și tot în aceste locașuri au fost primele tiparnițe[1].



[1] Mama Sica, Cum să-i învățăm pe copii Religia, ed. Anastasia, f.l., 1995, pp. 233-234.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...